Arhive etichetă: viziune

Oameni care schimba lumi.

Sunt oameni care schimba lumi. Si oameni care impart lumea in doua doar pentru a-si atinge propriul scop. Alti oameni schimba  vieti, traiesc la maxim, experimenteaza. Unii calca totul in picioare, sfasie, baga cutitul in rana. Noroc cu acei oameni care vindeca, repara. Ce ne-am face fara ei?

Sunt oameni care ar face orice pentru visul lor. Ar calca pe cadavre, poate. Ar reusi? Este posibil. Pentru cat timp? Prea putin.

Iubesc oamenii care isi traiesc la maxim visul, care respira aerul succesului, care cred cu tarie in propria lor forta, care nu se lasa niciodata doborati. Sunt invingatori, schimba lumea, se schimba pe ei. Antreneaza. Lupta. Castiga. Se lovesc cu capul de mii de pereti si construiesc mii de ziduri. Le sparg pe toate. O iau de la capat. Rezista. Indura. Au propria lor poveste. Experienta isi spune cuvantul. Ei nu se plang. Inventeaza. Isi imping limitele la maxim. Si ajung unde vor. Acolo unde isi doresc, sus de tot, in varf. Pentru ca ei nu se multumesc cu mai putin. Vor mai mult si primesc totul.

Primesc totul pe tava? Nici gand. Ei creeaza o poteca acolo unde sunt doar gropi. Ei lumineaza acolo unde este intuneric. In plus, aduc cu ei si alti oameni pe caile care doar ei si oamenii de langa ei le pot vedea. Pentru unii este invizibil ceea ce ei simt. Pentru unii este imposibil de realizat.

„Esti un ratat. Nu o sa reusesti. Ce e cu tine? Nu te auzi? O sa te trezesti peste 20 de ani din visare si o sa te uiti in urma si ce vei realiza? Iti zic eu…un mare nimic.”

De cate ori nu ai auzit asta? De prea multe ori. Si ghici ce, e abia inceputul. Esti abia la inceput. Inca mai ai timp sa te dai de mii de ori cu capul de pereti si sa fii de mii de ori mai puternic. Inca mai ai timp sa asculti doar ceea ce iti place, sa dai din cap politicos si sa iti vezi de drum.

Sunt oameni care sunt loviti de vorbe si renunta. Si alti oameni care le raspund cu tarie „Da, ne vom vedea peste 20 de ani. Abia astept, pentru ca voi realiza tot ceea ce mi-am propus. Nu ma vezi? Nu vezi ce pasiune zace in mine? Nu vezi ca nu ma las?”

Sa nu te lasi.

Sunt oameni care schimba. Se schimba pe ei, isi schimba gandirea, vederea. „De ce sa ma multumesc cu putin cand pot avea absolut tot? De ce sa ma limitez?”. Atitudinea face diferenta, dar pasiunea, ceea ce simtim zi de zi despre noi si despre lumea ce ne inconjoara  ne aduce pe drumul victoriei. Pentru ca suntem niste invingatori, nu?

Tu pe ce drum esti? Tu ce schimbi astazi? Poseta, telefonul, statusul de facebook? Iubita, amantul? Sau poate canalul TV, telenovela, serialul?

Sau mai ai o varianta. Oare care sa fie?

Te las sa meditezi. Oare unde vrei sa ajungi? Ce foc arde in tine? Sau e doar o scanteie?

Tu in ce catogorie de oameni esti plasat?

Suntem cu totii diferiti. Din fericire.

suntem-diferiti2-1o

Am copiat cu nerusinare sloganul celor de la Mobexpert. Eram in masina cand am vazut pentru prima data reclama si instinctiv mi-am scos telefonul pentru a face o poza. Cum peste tot reclamele au o tendinta pornografica si vulgara vazand aceasta reclama mi-am dat seama ca inca mai exista speranta. Felicitari persoanelor care au venit cu ideea. Sunteti niste oameni superbi.

Ce mi-a atras in special atentia au fost cuvintele „ din fericire.”

Diferentele atrag. Diferentele fac lucrurile mult mai frumoase, fac oamenii sa se apropie si sa se descopere sau redescopere. Desi cautam asemanari suntem atrasi de diferente, de persoanele care detin ceea ce noi nu avem. Ne dorim inconstient ca cel de langa noi sa aiba ceva nou, ceva mult mai bun pentru a ne simti impliniti, pentru a ne completa. Iubim completarile.

Frumusetea vine din interior. Imi tot repet si repet si repet acest lucru pana imi intra in cap. Uneori uit, uneori ma ia atat de mult valul incat uit de mine, cine sunt, cine pot ajunge,  dar apoi ma redresez. Nu va convine ca persoanele de langa voi nu sunt asa cum va doriti? Ca nu sunt ca voi? Incercati sa va uitati mai in amanunt in loc sa priviti ambalajul. Uitati-va si la cel de langa voi nu doar la propriile voastre interese. De cate ori nu spunem „Daca eu as fi fost in locul lui as fi facut complet diferit”. Dar asta este frumusetea! Faptul ca cel de langa noi nu ne aseamana face totul mai frumos. Iti poti imagina cum ar fi o lume in care toti ar fi exact ca tine? Care ar gandi ca tine? Care s-ar comporta cum te comporti si tu? Cata plictiseala, cata monotonie…eu una nu as suporta.

Daca am intelege ca fiecare persoana este diferita in felul ei, ca este frumoasa si superba plina de defecte si de calitati, atunci nu ne-am mai enerva si nu ne-ar mai deranja alegerile facute de alti oameni.

Pe mine nu ma fascineza prea mult calitatile unei persoane. Ma intalnesc de doua, trei, zece ori cu acea persoana si o studiez atent. Ii iubesc calitatile, asemanarile, ma uit la ea ca in oglina uneori, dar cel mai mult sunt atenta la defecte.

Detaliile conteaza pentru mine. Defectele sunt cele care ma atrag. Pot eu suporta defectele acelei persoane? Pot eu trai cu acele defecte? Ma enerveaza? Ma deranjeaza? Imi plac?

Tatal meu si acum imi ofera acelasi sfat iar si iar si iar: „ Mari, nu cauta sa gasesti un baiat plin de calitati. Mai bine gandeste-te daca poti trai cu defectele lui.” Intelept om.

„ Un om se invata in timp. In timp vei observa ce si cum il duce capul.”

Multumesc tata. Nu voi uita niciodata aceste vorbe.

Priveste in jurul tau si observa-ti prietenii. Observa ce te atrage cel mai mult. Observa ce ii face pe ei sa fie diferiti. Ce au ei si nu ai tu?

Cand l-am intalnit pe X m-a fascinat modul lui analitic de a observa lucrurile. Analiza tot la cel mai mic detaliu, el nu uita niciodata nimic. Totul era sigur, totul era clar. Eu pe atunci eram cu capul in nori, visam, imi imaginam fel de fel de lucruri, uitam lucruri, ma impiedicam frecvent. Nu de multe ori s-a intamplat chiar sa ma traga de mana din fata unei masini, pentru ca eu ma uitam dupa nu stiu ce. Alaturi de el am invatat sa fiu mai cerebrala, am invatat sa observ detaliile. Am invatat ca viata nu trebuie traita cu capul in nori, ca trebuie sa ai un plan bine stabilit, ca trebuie sa iti pui limite, sa evoluezi, nu sa treci asa aiurea prin viata. Eram doua persoane complet diferite pe atunci, dar asta a fost frumusetea. Diferentele m-au atras, iar el probabil ca a fost atras de nebunia mea, de faptul ca aduceam culoare in viata lui exacta si bine analizata.

O prietena buna de a mea mi-a aratat arta. Era o artista, frumoasa, eleganta, rafinata. Feminina din cap pana in picioare. Pe atunci eram micuta si un pic mai „baietoasa”. Ii placea pictura, muzica, baletul si avea un stil de viata complet diferit de al meu. Visam sa ajung ca ea, mi-a fost model mult timp desi nu a stiut niciodata acest lucru. De mine nu s-a lipit cantatul sau pictura desi am cochetat ceva timp cu amandoua, dar intr-un final am invatat arta de a lega cuvintele si asa am inceput sa scriu. Am scris de mica, pana cand a ajuns sa-mi fie un stil de viata.

Nu toti suntem la fel si nici nu vom fi vreodata. Ne enerveaza ca ceilalti nu ne plac asa cum suntem, cu defecte si calitati? Ei au o problema, nu voi. Am patit ca pe unele persoane sa le deranjeze tonalitatea vocii mele. Cand sunt pasionata de un subiect anume incep sa ridic usor vocea si sa gesticulez puternic. Pe unii ii respingeau acest lucru, dar unele persoane mi-au spus sa adora acest lucru la mine, ca ma simt implicata, ca ei se simt bine cand le ofer atata atentie.

Invatati sa observati micile detalii.  Frumusetea vietii consta in micile diferente.