Nemuritori.

Nerabdare. Perseverenta. Ambitie. Lupta continua. Esec.

Nemuritori.

Respira, respira, capul sus. Hai, hai ca poti. Ai un obiectiv de atins.

Ba nu, ai un obiectiv de depasit! Trebuie sa te autodepasesti.

Este obositor, da. Extenuant, da. Uneori iti vine sa-ti iei o vacanta, prelungita. Poate pentru toata viata? E mult mai usor sa nu stii nimic, sa nu gandesti, sa fii ca toti ceilalti. E mult mai usor sa mergi dupa cum bate vantul. Dar nu noi. Noi mergem doar dupa cum ne bate inima, ne simtim vocatia, nu renuntam.

Cadem, esuam si cand suntem acolo jos mai se gaseste unul sa mai arunce si cu pietre. Si ce daca? Noi mereu ne ridicam. Stim sa esuam, sa invatam din greseli. Noi vom fi cei mai buni.

Cand eram mica mi s-a spus ca este vorba doar de timp, ca va dura ceva timp pana sa isi faca efectul, ca va trebui sa am rabdare, sa stau cuminte si increzatoare. Sa fiu puternica. Sa nu cedez. Niciodata.

Atunci era bine ca cineva sa stea cu ochii pe tine, sa vada daca ai cazut, sa te ridice si sa te incurajeze. Acum trebuie sa o faci singur. Vrei ceva in viata? Va trebui sa tragi cu dintii pentru acel lucuru. Nimeni nu o va face in locul tau, esti singur, tu si cu tine. Lupta este cu tine insuti.

Si totusi este vorba doar de timp. Nerabdarea de a ajunge la final este mare, cum sa luptam cu ea?

Ti-ai simtit vreodata vocatia? Te-ai simtit vreodata? Pe tine? Ti-ai visat vreodata viata?

„Da, tot timpul, in fiecare secunda. Cum va fi, cum va arata, ce voi face? Visez cu ochii deschisi. Ma lupt ca sa ajung acolo.”

„Atunci esti un om fericit, as spune.”

Sentimentele sunt contradictorii. Uneori ne dorim ceva si apoi il alungam, dar nu si cu viata . Cu viata nu te joci. Viata inseamna pasiune. Pune pasiune in ceea ce faci zi de zi. Trebuie sa fii mai bun ca ieri, trebuie sa nu te lasi. Tu nu ai voie sa obosesti, m-ai auzit?

E o lupta contra timp. Esti singur pe pista, te intreci cu tine insuti. Ceasul a pornit din clipa in care ai prins viata si se va opri la un moment dat. Pentru unii mult prea devreme. Tu cum ai de gand sa alergi prin viata? Lenes, agale, poate vei incerca si mersul cu spatele? Am auzit ca e la moda, e misto zic unii.

Dar unii vor mai mult de la ei. Unii isi imping limitele la mixim, se cunosc atat de bine, nu accepta sa fie in urma. Ei vor sa fie primii. Ei alearga in aplauzele multimii, isi urmeaza sufletul, inima, alearga pentru ei, pentru ceea ce vor deveni, pentru unde vor ajunge, pentru ce simt ca este bine sa faca, alearga cu pasiune. Viteza este subiectiva, aplauzele continua, sala este in picioare.

Acesti oameni nu se opresc nici macar sa multumeasca. Au un drum mult prea lung de parcurs intr-un timp atat de scurt. Mult prea scurt.

Acesti oameni learga si dupa ce timpul nu mai este in favoarea lor. Alearga impreuna cu alte persoane, incurajeaza alte persoane. Sufletul le ramane vesnic.

Acesti oameni sunt nemuritori.

Anunțuri

Despre sistemul de invatamant infect.

Suntem un sistem care se bazeaza pe ideea de memorare. Cu cat bagi in tine cat mai multa informatie in timpul cel mai scurt cu atat esti cel mai destept ( asta spun unii). Eu as spune ca se numeste prostie. Sistemul de invatamant ne pregateste pentru viata? Ne arata drumul cu adevarat? Ce ne place sa facem? Ce SIMTIM ca trebuie sa facem in viata? Unde ne este locul? Imi pare atat de rau ca verbul „ a simti” incepe din ce in ce sa fie uitat. Sistemul doreste sa construiasca mase de oameni inundati de informatii, dar care nu simt. Roboti in devenire, asta vom ajunge, dar acesta este cu totul alt subiect.

Sa revenim la acest sistem inapt sa ne formeze caracterul. Invatam si ne chiunim sa memoram niste materii, lectii, carti, eseuri care un ne vor folosi absolut deloc in viata ( poate doar o sa ne prosteasca si mai rau). De exemplu, daca trecem putin prin materia de bac la romana vom observa ca, in secolul XXI, cand tehnologia este in plina floare noi despre ce invatam? Despre tarani, pamant, avere, puterea banului, crime, limbaj neadecvat, mentalitati gresite, idei preconcepute, promovandu-se ideea de om fara principii,egoist,inapt, care merge prin viata fara a evolua. Mai mult de atat, sistemul infect ne obliga practic sa visam si noaptea aceste lucruri care sunt cu totul nefolositoare pentru ce? Pentru a avea o diploma. Se promoveaza prostia, suntem cu totii prosti cu diplome. Eu am teancuri de diplome, dar le-am aruncat intr-un colt ( nici macar nu mai stiu pe unde sunt) si le-am lasat acolo. La ce imi folosesc? Cu ce ma ajuta? Cand o sa vorbesc cu un om o sa ii arat „Uite eu am diploma in comunicare si PR!”. Nu, nu imi vor folosi la nimic,nu ma vor reprezenta. In loc sa avem materii care sa ne dezvolte intradevar si sa ne mai lumineze( macar putin ca sasa suntem cazuti in groapa de mult timp), noi invatam ca A l-a omorat pe Y ( in detaliu chiar ) si ca B are patima avutiei si este un escroc si un egoist, si ca C este mare smecher si a inselat-o pe W, care a mai facut si un copil necasatorita si probabil copilul i-a murit la scurt timp. Nu pot sa pricep. Se promoveaza incultura si prostia si noi chiar trebuie sa invatam despre aceste lucruri. De fapt, pot sa pricep. Ei nu doresc ca noi sa evoluam pentru a putea sa creeze marionete gata de manipulat. Si cand spun „EI” va las pe voi sa va ganditi la cine ma refer.

Sa ne folosim putin imaginatia. Ce spuneti sa avem la liceu/ scoala generala/ facultate chiar ore/ cursuri despre : INTELIGENTA EMOTIONALA

TIPURI DE CARACTERE/ CUM SA NE CUNOASTEM CAT MAI BINE

TESTE DE PERSONALITATE

PUTEREA CONVINGERII

CUM SA TE COMPORTI CORECT IN SOCIETATE

GESTIONAREA RESURSELOR (si nu ma refer doar ma cele financiare)

ENERGII/ PUTEREA SPIRITUALA

PARAPSIHOLOGIE

UN CURS DESPRE ADEVARATELE VALORI

DESPRE CEI 7 ANI DE ACASA !!!!!!!!!!!!!!!!!!

CUM SA VORBESTI IN PUBLIC

EVOLUTIE

Si multe multe altele. Cum suna? A, da. Suna ireal.

Ganditi-va daca luam o clasa de a V-a si ii formam punand bazele (treapta cu treapta) unui caracter solid in urma acestor ore, acea generatie va stii ce inseamna lupta, puterea, moralitatea si respectul. Incearca sa schimbi tu ideile unui om de 60 de ani. Poti? Cu greu, aproape imposibil. Incearca sa formezi un copil oferindu-i mediul de care are nevoie si o sa observi schimbarea. Generatiile se formeaza de micute. Nu sunt contra invatatului. Din contra sunt pro cultura si dezvoltare in toate domeniile posibile. Eu sunt contra sistemului infect in care noi ne vom creste copilasii. Macar materia de limba romana ar putea fi putin modificata, modernizata, actualizata. Liceul nu ne formeaza, doar ne indobitoceste. Este crud, dar adevarat. O persoana care nu se cunoaste, care este vulnerabila imediat va intra in gloata de prostie care duhneste pe holurile liceului. Imi este frica sa ma gandesc ca eu imi voi educa intr-un mediu copilul, iar scoala/liceul il va prosti. Ma uit la generatiile din urma, boboceii micuti care vin si nu ma mai regasesc. Oh, Doamne cat de mult pret se pune pe exterior, pe trup, pe carcasa, pe materie. Sufletul? Unde e sufletul? Si ne intoarcem la verbul „a simti”.

Sincer, imi este frica de ziua in care nu ma vor mai misca lucrurile care mi se par anormale. Imi este frica de ziua in care anormalul sa mi se para normal. Este greu sa fii cum trebuie, sa iti menti coloana vertebrala intr-o lume in care prostia, barfa, invidia, egoul predomina. Imi este frica de ziua cand nu o sa mai simt. Sper din tot sufletul ca acea zi sa nu  vina niciodata.

Prea multi bani, prea putin suflet.

eeb1f5c5416a9cdcb484d8b1b4ae1bed

Care este scopul vietii noastre? Ce ne dorim cel mai mult? Sa avem trei case cu vila si piscina si daca se poate inca doua case de vacanta ( una la mare si una la munte ca ne plictisim daca stam intr-un loc prea mult). Trebuie neaparat sa mai avem si cel mai nou model de telefon mobil, sau mai nou i se spune smartphone, ca altfel nu suntem la moda. Mergi pe strada, iti suna telefonul si iti scoti un nokia de acum 5 ani si lumea incepe sa te catalogheze, iti pune imediat  eticheta de „FRAIER” pe frunte. Totusi, ce e mai smecher decat sa ai un telefon de ultima generatie? Va zic eu, sa vorbesti la telefonul super super smart in noua ta masina luxoasa pe care ai dat o avere. Cu banii aia infintai trei centre de plasament, dar asta e doar o mica paranteza, nu o baga in seama. Cand iesi din masina trebuie sa fii imbracat din cap pana in picioare cu haine de firma. Este ca o lege nescrisa. Cine mai intra in magazine outlet? Fake-uri! Rusine!!! Traim in generatia in care eticheta iti puncteaza valoarea. Nu mare mi-ar fi mirarea ca peste un an sau doi sa vezi oameni umbland cu etichetele de la haine dupa ei.

Bun, sa nu pierdem randul. Ai casa, cel mai super smart telefon posibil, masina ultra smechera si haine de firma. Cobori din masina si unde mergi? In cafenele, cluburi, sau la liceu/facultate ( remarcati ca am pus liceul/facultatea pe al treilea loc). Ca valori dupa cine te ghidezi? Presupun ca plasma gigantica de pe perete o folosesti non-stop pentru a te uita la TV, deci ti-ai gasit si modelele de prostie in viata. Gata, pachetul este complet, esti la moda, in trend, ai nota 200 la smecherie si nota -200 la moralitate.

Ce-i aia a fi moral? A avea adevarate valori in viata? A avea caracter, personalitate, intelepciune? A nu umbla dupa turma? Bazaconii…n-am auzit in viata mea de astea. Asa e. N-ai auzit. Multi n-au auzit sau fac pe surzii. Prostia duhneste peste tot si imi provoaca o stare de nervozitate numai cand vad ca turma se mareste din ce in ce mai mult. Toti se ghideaza dupa ideea „ Daca ala are ce eu sunt mai prost sa n-am?”…”Daca ala face asa ce eu sunt mai prost sa nu fac?”. Ti-as spune eu cum esti, dar probabil te-ai supara pe mine. Si m-ai injura, o, da! Pentru ca limbajul a decazut si caracterele infecte s-au inmultit.

In ziua de astazi sunt putine exceptii. Si ce-i si mai amuzat este ca cei din turma ii vad anormali fix pe aia care sunt exceptii! Care saracii au mai ramas normali si pe doua picioare. Turma se taraste pe pamant si cand vad unu care sta drept si inca isi are coloana vertebrala intacta se uita la el si spune „ Ia uite ce prost el nu stie sa se tarasca!”. Mai cu un picior in groapa, mai cu unul pe unde trebuie, dar macar exceptiile observa ce este anormal, adica TOT! Ca sa rezum as putea spune : CE ESTE ANORMAL A DEVENIT NORMAL.

Inchideti televizorul ala care va infecteaza si va indobitoceste. Ganditi-va putin la voi, cine sunteti? Unde ati ajuns? Respirati aer curat, mergeti intr-un loc aerisit si priviti atent cerul. De cand nu ati mai meditat? Mergeti pe plaja si priviti cata frumusete este in fata voastra! Cururile goale la care va holbati 24/24 nu o sa va ajute cu nimic. Cititi o carte, orice carte! Puteti incepe cu dictionarul ( incercati si varianta online daca tot sunteti asa dependenti de tehnologie).

Vad pe zi ce trece baieti superbi si frumosi pe care i-a inzestrat Dumnezeu cu atatea calitati, dar cand deschid gura imi vine sa o iau la fuga. ESTE EPIDEMIE DE PROSTIE. Ce sa mai vorbesc eu de valori morale, de meditatie, de liniste sufleteasca? Cu cine?

La fel si in cazul domisoarelor. Pur si simplu ma uimesc cat de fraiere pot fi unele fete care la frumusetea lor ar putea avea tot ce le trebuie ( daca si-ar dezvolta si inteligenta). Dar nu, ele prefera sa stea in mediocritate, in limbajul indecent, le place panarama si desfraul si totodata isi doresc un baiat cuminte, care sa le iubeasca si sa le inteleaga. Oare ce baiat cuminte ar lua o fata de genul acesta? Frumusetea este trecatoare, cu toti o stim chiar daca nu o recunoastem. Ce ramane in urma? Sufletul. Si de un suflet superb nu te poti plictisi niciodata.

Legea atractiei este una dintre cele mai puternice legi de pe planeta. Niciodata nu mi-a placut fizica, dar mereu am iubit atractia dintre persoane. Atragem persoanele care ne aseamana, fie ca vrem, fie ca nu. Suntem media celor 6 persoane cu care petrecem cel mai mult timp. Daca noi suntem niste inculti, materialisti, coordonati de bani, atunci cu siguranta cercul nostru va cuprinde persoane care au aceleasi valori si cred in aceleasi idei ca si noi. Legea atractiei  este rezultatul formarii turmei. Si turma se inmulteste pe zi ce trece. Daca noi suntem persoanele care inca stim ce inseama VALORI MORALE atunci atragem persoanele cu aceleasi valori ca si ale noastre. Adevarat, este mai greu deoarece sunt mai putine. Dar din cauza asta se numesc exceptii,nu?

Hai sa nu inmultim turma, ce spuneti de asta?

Hai sa fim exceptii.

Hai sa nu ne pierdem sufletul.

Oameni mici, fapte mari.

603917_10151605454987035_1708323728_n

Eu am doua familii. Am fost binecuvintata de Dumnezeu sa intalnesc in viata oameni minunati, oameni superbi, oameni luptatori. Cu totii suntem luptatori, temerari, neinfricati, cu o pofta maxima de viata. Noi nu avem timp de pierdut. Timpul pentru noi este cel mai de pret lucru,iar noi am realizat ca o data ce ratam un moment il pierdem pe vecie. Si cum am putea noi sa pierdem vreo ocazie? Ne bucuram de fiecare clipa, de fiecare minut, de fiecare secunda. Am fost invatati sa pretuim viata. Poate ca acesta este cel mai minunat lucru pe care l-am invatat , un lucru pe care nu multi il stiu, nu multi il contientizeaza. Ce este viata? Cat de mult o iubim? Cat de mult suntem constienti ca acesta viata este limitata? Cat de multe putem realiza in ea? Cand se va opri? Cand nu mai poti lupta si mai tare. Cand nu mai rezisti fii si mai puternic. Te doare,nu este nimic. Esti indeajuns de pregatit sa suporti, esti indeajuns de puternic sa treci peste orice obstacol. Tu stii ca nimic nu iti va sta in cale, iar drumul spre reusita este la un pas. La capatul drumului te asteapta o viata minunata, vei fii un alt om, un om de 100 de ori mai superb. Vei invata lectii, te vei maturiza, vei creste nu doar fizic ci si psihic. Vei multumi. Nimanui nu i se da cat nu poate duce, iar noi putem duce orice. Nu-i asa? Scriu pentru voi, pentru ca niciodata nu am avut ocazia sa imi exprim sentimentele cum trebuie. Scriu pentru fiecare si suntem enorm de multi! Noi suntem copii maturi, asa imi place sa spun. Hai sa ne uitam in pozele pe care le-am strans ani la rand. Ce se vede pe fetele noastre? Fericire. In absolut TOATE! Gasiti-mi mie o poza cand nu radiem de fericire. Va spun eu, nu veti gasi. Ce avem noi nu are nimeni si stiti bine acest lucru. Nu vorbesc acum de prietenie, de legaturi, de conexiuni, de suport, de minunata asociatie, de speranta si incredere infinita. Vorbesc de bucuria vietii ce o emanam fiecare din noi. Ni s-a spus de multe ori ca suntem altfel, diferiti si DA, au dreptate. Suntem diferiti! Suntem speciali. Noi avem ceva ce altii niciodata nu pot avea. Suntem vesnic invingatori. Vesnic neinfricati. Vesnic luptatori. Se spune ca ce nu te omoara te face mai puternic. Va simtiti mai puternici? Pentru ca eu ma simt. Si in ciuda a tot ce s-a intamplat ma simt speciala si norocoasa. Ma simt norocoasa zi de zi pentru ca stiu ca trebuie sa profit de fiecare clipa a vietii mele, pentru ca la randul meu am o misiune pe acest pamant, pentru ca nu degeaba sunt aici! Nu degeaba, dintre atatea persoane, fix eu am ramas aici. Aveti fiecare o misiune de indeplinit, trebuie doar sa va dati seama care este si sa luptati asa cum stiti doar voi pentru a o aduce la final. Vorbind de final, care e finalul? Cand se va termina? Niciodata. Sufletul nu moare, sufletul ramane vesnic, sufletul este unitatea vietii. „Oameni mici, fapte mari.” Si inca ce mari! Pas cu pas, caramida cu caramida incep lucrurile sa prinda contur. De la fiecare, cate putin se ajunge la mai mult, si mai mult, si mai mult. Asa este si in viata, incet incet se leaga lucrurile, relatiile, sentimentele. Nimic nu este brusc, nimic nu este direct. Munca si efortul va fi necesar mereu. SI rabdare, o, da, foarte multa rabdare. Dar noi stim cel mai bine ce inseamna munca,efortul si rabdarea. Si mai stim o lectie importanta a vietii: lectia multumirii. Multumim zi de zi pentru ca suntem prezenti, pentru fiecare raza de soare, pentru fiecare clipa petrecuta in plus. Uneori stau si ma gandesc cu tristete la oamenii care se pierd in  furtuna asta a lumii. Ii fura tot, banii, munca, dorinta de atentie, dorinta de a avea mereu mai mult. Uita sa se bucure de lucrurile marunte, uita sa multumeasca pentru fiecare zi. Trec prin viata cu capul in jos si uita sa si-l mai ridice si sa observe minunatia cu care Dumnezeu a inzestrat aceasta planeta. Oare cand se vor trezi? Cand isi vor ridica privirea? Mi-ati oferit o noua perspectiva a vietii. Mi-ati infrumusetat-o si ma bucur ca vad oameni frumosi care inca  stiu sa pretuiasca. Vad munca, lupta, ambitie, dorinta, echipa, iubire. Ma faceti sa imi fie dor. Imi este dor de voi, de fiecare in parte. Va multumesc!

Motivul pentru care intalnim in viata anumite persoane

largewevd

Conexiunile nu se fac niciodata degeaba. Intalnim mereu persoanele de care avem nevoie pentru a invata ceva in viata. Acele persoane vin la momentul potrivit pentru a ne forma, pentru ca noi suntem pregatiti pentru ele. Acum ceva timp imi tot puneam intrebarea „ De ce nu nimeresc relatiile potrivite? ( prieteni, iubire, munca)”. Raspunsul a venit pe loc de la o alta persoana mult mai matura ca mine: „ Vei primi relatiile potrivite atunci cand TU vei fi pregatita pentru ele.” Am digerat ceva timp raspunsul pentru a-l intelege. Fie ca vrem, fie ca nu vrem, avem trepte de evolutie. Poate ca noi ne dorim prieteni, iubiti care sa ne inteleaga, bani si faima, dar noi nu suntem pregatiti pentru toate aceste lucruri. Mai trebuie sa invatam, ,mai avem de mancat pana sa ajungem acolo unde ne dorim.

Prin viata trec fel de fel de persoane. Unele se opresc pentru o perioada apoi pleaca, altele se opresc si raman, iar altele nici nu se deranjeaza sa se opreasca. La randul nostru avem de ales unde ne oprim si cat stam.

Eu nu cred in coincidente. Totul se intampla cu un motiv. Faptul ca acea persoana a intrat in viata ta si ti-a oferit bucurie, iubire, fericire, lacrimi si tristete a fost cu un motiv: ca tu sa inveti ceva din asta. Daca nu iti inveti lectia vei pati iar si iar si iar aceeasi poveste. Si tot tu te vei plange „ De ce nimic nu se schimba?”. Fa-ti timp pentru meditatie. Stai zece minute si gandeste-te la persoanele semnificative din viata ta:

Cum te-au facut sa te simti?

Ce ti-au oferit? Ce le-ai oferit?

Ce ai preluat de la ele? Ce ai invatat?

Cu ce te-a schimbat experienta? Ce lectie trebuia sa inveti?

Ce au in comun persoanele care ti-au intrat in viata? Ce au diferit?

Iti garantez ca nu degeaba ai trecut prin incercari. Nu degeaba ai trecut prin zile proaste. Nu degeaba acele persoane au ramas sau au plecat din viata ta. Acele persoane te-au modelat si te-au format, te-au facut sa fii ceea ce esti acum.

Cum sunt acum? Unde sunt?

Unde vreau sa ajung? Ce mai trebuie sa schimb?

Viata este o continua evolutie. Daca pierzi ritmul si stagnezi ai pierdut cursa. Unii nici nu se aliniaza la start. Altii pornesc cu stangul si se impiedica. Altii cad pe drum. Doar putini ajung la final. Dar ce te face sa continui? Daca ai alegat macar vreodata intr-o intrecere cunosti sentimentul. Celelalte persoane cu care te intreci te motiveaza. Exact asa este si in viata: esti motivat de persoanele de langa tine. DAR DACA TE UITI PREA MULT IN STANGA SI IN DREPATA CAZI IN BOT!

Povestile vietii se formeaza alaturi de alte persoane. Noi suntem media celor sase persoane cu care petrecem cel mai mult timp. Gandeste-te cine sunt acele persoane si cum te fac sa te simti, iar apoi vei realiza unde este mica problema.

Cand ma gandesc la cei de langa mine, cand intalnesc persoane noi, cand o persoana necunoscuta ma baga in seama sau cand ma uit in urma la cei care mi-au trecut prin viata realizez din ce in ce mai mult un lucru important si acela este ca

Dumnezeu lucreaza prin oameni.

Energii. Motivul pentru care unele persoane ne atrag, iar altele ne resping.

Social-networks-do-not-substitute-offline-connections

Cautam sa ne uitam la persoana de langa noi ca intr-o oglinda. Cautam neincetat cat mai multe asemanari, dorim sa il modelam pe cel de langa noi dupa bunul nostru plac, iar apoi, dupa lungi eforturi, cand poate reusim, ne plictisim si ne indeptam spre o noua tinta. Nu-i minunat?

Ce facem in relatii? Ne secatuim unii pe altii de energie. „Furam” de la celalalt pentru a ne simti mult mai bine, iar altii „fura” de la noi. Evoluam alaturi de unele persoane, apoi ne indreptam spre o alta tinta. Este ca un joc continuu al vietii, un joc in care castigatorul este cel care fura cel mai mult, care a fost cel mai istet, care si-a format cele mai puternice legaturi. Si cand spun ca „ furam” ma refer la calitati, la experiente de viata, la energii si la comportament. Ne formam prin alte persoane. Un exemplu ar fi faptul ca de mici incercam sa imitam modelul parintilor nostrii. Le furam stilul si modul de viata, limbajul si gesturile. Sau ganditi-va la o relatie lunga de 3, 4 ani. La un moment dat cei doi indragostiti incep sa semene din ce in ce mai mult. Fura pana cand ajung chiar sa isi modeleze si mimica fetei.

Imi place sa spun ca suntem „ vampiri energetici”. Fiecare avem o energie proprie. Cred ca ati patit si voi sa stati 2, 3 ore in compania unei persoane, iar dupa ce a plecat sa fiti atat de obosit si de secatuit de puteri de parca ati muncit o zi intreaga. Persoana respectiva s-a hranit cu energia voastra, inconstient, dar a facut-o. Alte persoane va ofera energie. Patesc adesea dupa ce ma intalnesc cu anumiti prieteni sa ma simt de zece ori mai bine. La fel, la randul vostru, oferiti sau furati energie de la altii. Este ca un joc pe care, din pacate, il jucam toata viata. Din acest joc continuu castiga doar cel care fura cel mai mult, care isi formeaza cele mai puternice relatii si care se inconjoara de persoane care ii pot oferi din ce in ce mai mult. Este trist, dar este realitatea.

Intrebarea este cum ne putem da seama cand o persoana ne fura din energie? Nu trebuie sa iti dai seama, o simti. O simti de cum a intrat in incapere si de cum te-a salutat. Intre oricare 2 persoane se creaza o unda energetica  si o conexiune. Se spune ca oamenii care sunt la fel se atrag. Este complet adevarat. Cu cat ne asemanam mai mult cu o persoana cu atat conexiunea va fi mai puternica.

Am patit sa intalnesc de 15 minute o persoana si sa simt ca o cunosteam de 3 ani. Conexiunea dintre noi era atat de puternica incat daca i-as fi facut o caracterizare as fi avut dreptate in 90% din cazuri. Imi doresc sa fiu inconjurata doar de astfel de persoane. Cine nu si-ar dori? Imi place sa creez legaturi profunde, sa trec de ambalaj, sa intru in profunzimea unei persoane. Pe unele persoane le citesc imediat si reusesc sa fac acest lucru fara probleme, dar alte persoane au o bariera si nu pot trece de ea. Acea bariera este, de fapt, energia persoanei respective care nu imi da voie sa merg mai departe, sa inaintez. Unele bariere se ridica dupa ceva timp, dar altele raman intepenite toata viata.

Cautati sa aveti in jurul vostru persoanele cu care va simtiti cel mai bine, care va inunda de energii pozitive si benefice. De ce sa va complicati viata si sa ii lasati pe altii sa fure de la voi? De ce sa nu fiti in perfecta armonie? In viata mereu aveti de ales si ar fi bine sa alegeti bine. Nu este timp de greseli. Nu este timp pentru regrete.

Suntem cu totii diferiti. Din fericire.

suntem-diferiti2-1o

Am copiat cu nerusinare sloganul celor de la Mobexpert. Eram in masina cand am vazut pentru prima data reclama si instinctiv mi-am scos telefonul pentru a face o poza. Cum peste tot reclamele au o tendinta pornografica si vulgara vazand aceasta reclama mi-am dat seama ca inca mai exista speranta. Felicitari persoanelor care au venit cu ideea. Sunteti niste oameni superbi.

Ce mi-a atras in special atentia au fost cuvintele „ din fericire.”

Diferentele atrag. Diferentele fac lucrurile mult mai frumoase, fac oamenii sa se apropie si sa se descopere sau redescopere. Desi cautam asemanari suntem atrasi de diferente, de persoanele care detin ceea ce noi nu avem. Ne dorim inconstient ca cel de langa noi sa aiba ceva nou, ceva mult mai bun pentru a ne simti impliniti, pentru a ne completa. Iubim completarile.

Frumusetea vine din interior. Imi tot repet si repet si repet acest lucru pana imi intra in cap. Uneori uit, uneori ma ia atat de mult valul incat uit de mine, cine sunt, cine pot ajunge,  dar apoi ma redresez. Nu va convine ca persoanele de langa voi nu sunt asa cum va doriti? Ca nu sunt ca voi? Incercati sa va uitati mai in amanunt in loc sa priviti ambalajul. Uitati-va si la cel de langa voi nu doar la propriile voastre interese. De cate ori nu spunem „Daca eu as fi fost in locul lui as fi facut complet diferit”. Dar asta este frumusetea! Faptul ca cel de langa noi nu ne aseamana face totul mai frumos. Iti poti imagina cum ar fi o lume in care toti ar fi exact ca tine? Care ar gandi ca tine? Care s-ar comporta cum te comporti si tu? Cata plictiseala, cata monotonie…eu una nu as suporta.

Daca am intelege ca fiecare persoana este diferita in felul ei, ca este frumoasa si superba plina de defecte si de calitati, atunci nu ne-am mai enerva si nu ne-ar mai deranja alegerile facute de alti oameni.

Pe mine nu ma fascineza prea mult calitatile unei persoane. Ma intalnesc de doua, trei, zece ori cu acea persoana si o studiez atent. Ii iubesc calitatile, asemanarile, ma uit la ea ca in oglina uneori, dar cel mai mult sunt atenta la defecte.

Detaliile conteaza pentru mine. Defectele sunt cele care ma atrag. Pot eu suporta defectele acelei persoane? Pot eu trai cu acele defecte? Ma enerveaza? Ma deranjeaza? Imi plac?

Tatal meu si acum imi ofera acelasi sfat iar si iar si iar: „ Mari, nu cauta sa gasesti un baiat plin de calitati. Mai bine gandeste-te daca poti trai cu defectele lui.” Intelept om.

„ Un om se invata in timp. In timp vei observa ce si cum il duce capul.”

Multumesc tata. Nu voi uita niciodata aceste vorbe.

Priveste in jurul tau si observa-ti prietenii. Observa ce te atrage cel mai mult. Observa ce ii face pe ei sa fie diferiti. Ce au ei si nu ai tu?

Cand l-am intalnit pe X m-a fascinat modul lui analitic de a observa lucrurile. Analiza tot la cel mai mic detaliu, el nu uita niciodata nimic. Totul era sigur, totul era clar. Eu pe atunci eram cu capul in nori, visam, imi imaginam fel de fel de lucruri, uitam lucruri, ma impiedicam frecvent. Nu de multe ori s-a intamplat chiar sa ma traga de mana din fata unei masini, pentru ca eu ma uitam dupa nu stiu ce. Alaturi de el am invatat sa fiu mai cerebrala, am invatat sa observ detaliile. Am invatat ca viata nu trebuie traita cu capul in nori, ca trebuie sa ai un plan bine stabilit, ca trebuie sa iti pui limite, sa evoluezi, nu sa treci asa aiurea prin viata. Eram doua persoane complet diferite pe atunci, dar asta a fost frumusetea. Diferentele m-au atras, iar el probabil ca a fost atras de nebunia mea, de faptul ca aduceam culoare in viata lui exacta si bine analizata.

O prietena buna de a mea mi-a aratat arta. Era o artista, frumoasa, eleganta, rafinata. Feminina din cap pana in picioare. Pe atunci eram micuta si un pic mai „baietoasa”. Ii placea pictura, muzica, baletul si avea un stil de viata complet diferit de al meu. Visam sa ajung ca ea, mi-a fost model mult timp desi nu a stiut niciodata acest lucru. De mine nu s-a lipit cantatul sau pictura desi am cochetat ceva timp cu amandoua, dar intr-un final am invatat arta de a lega cuvintele si asa am inceput sa scriu. Am scris de mica, pana cand a ajuns sa-mi fie un stil de viata.

Nu toti suntem la fel si nici nu vom fi vreodata. Ne enerveaza ca ceilalti nu ne plac asa cum suntem, cu defecte si calitati? Ei au o problema, nu voi. Am patit ca pe unele persoane sa le deranjeze tonalitatea vocii mele. Cand sunt pasionata de un subiect anume incep sa ridic usor vocea si sa gesticulez puternic. Pe unii ii respingeau acest lucru, dar unele persoane mi-au spus sa adora acest lucru la mine, ca ma simt implicata, ca ei se simt bine cand le ofer atata atentie.

Invatati sa observati micile detalii.  Frumusetea vietii consta in micile diferente.

Intelligent , Powerful , Ambitious , Strong Woman